Mierea proaspătă de salcâm alb este aproape transparentă, cu o nuanță gălbuie sau verzuie. Acest soi are un gust foarte moale și o aromă delicată. Mierea de salcâm este apreciată pentru faptul că își păstrează starea lichidă mult timp și nu cristalizează niciodată în proporție de 100%. Explicația acestui fenomen este faptul că mierea de salcâm conține mai multă fructoză decât glucoză – peste 40% fructoză și doar aproximativ 34% glucoză.
Atunci când spunem că mierea este „de salcâm”, ne referim la faptul că mierea este obținută în principal din nectarul de salcâm. Mierea „de mai” este o denumire pentru mierea obținută din nectarul plantelor care au înflorit în luna mai.
Poate mierea de salcâm să fie numită miere de mai? Da, desigur. Salcâmii din Moldova înfloresc în regiunea noastră în perioada 15-20 mai, până pe 5-10 iunie. Dar putem numi mierea de mai drept „de salcâm”? Nu întotdeauna.
În perioada în care înflorește salcâmul, în luna mai, înfloresc și alte plante melifere: fructe de grădină și fructe de pădure (măr, păr, cireș, coacăz, prun, dud), ierburi de pădure și pajiști (păpădie, salvie), arbori și arbuști de pădure (arțar, păducel, măceș, sălcioară), culturi tehnice (rapiță).
Nectarul altor plante melifere, chiar dacă mierea conține o proporție semnificativă de nectar de salcâm, afectează proprietățile organoleptice ale mierii și chiar compoziția sa chimică. De exemplu, nectarul pomilor fructiferi adaugă mierii note mai pronunțate, „fructate” ale gustului și aromei. O mică proporție de nectar de rapiță sau sălcioară
prelucrat de albine accelerează semnificativ procesul de cristalizare: raportul dintre fructoză și glucoză se schimbă și o astfel de miere devine de obicei albă. Măceșul și păducelul conferă mierei o culoare galbenă intensă.
Prin urmare, mierea colectată după înflorirea din luna mai, care conține o proporție semnificativă de nectar și alte plante melifere, pe lângă salcâm, este corect numită polifloră.
Mierea polifloră de mai cristalizează mai repede decât mierea de salcâm monofloră. Cu excepția cristalizării, mierea de mai nu numai că nu este inferioară în proprietăți, ba chiar depășește mierea de salcâm. Este mai aromată și mai bogată în substanțe biologice active, deoarece include substanțele chimice ale mai multor plante.
Este dificil pentru un apicultor să obțină miere de salcâm pură, care este apreciată puțin mai mult decât mierea de flori. Albinelor nu le poți da indicații. Chiar dacă stupina este situată la marginea unei păduri de salcâm, albinele pot transporta nectarul altor plante în stupi.
Puteți deosebi mierea de salcâm de mierea din flori de mai după gust și aromă. Dar este posibil ca proprietățile organoleptice să nu ofere întotdeauna răspunsul corect. Chiar și apicultorii cu experiență greșesc și vând miere de mai sub masca mierii de salcâm. Prin urmare, să nu vă mirați că mierea de salcâm achiziționată se cristalizează în câteva luni.
Un răspuns exact poate fi dat doar prin analiza palinologică sau polenică. Analizând boabele de polen în condiții de laborator, experții determină procentul de polen de plante din miere și, ca urmare, identifică originea acesteia.